Redescoperirea Tarii Hategului (2)

Lectia de istorie romana

Cu multi ani in urma am facut un circuit al cetatilor dacice din Muntii Orastiei, dar Colonia Dacica Sarmizegetusa sau Ulpia Traiana Sarmizegetusa (cum este cunoscuta capitala romana a Daciei) nu o vizitasem, desi se gaseste la 20-25 de km de Sarmizegetusa Regia (capitala dacica). Prin urmare, era firesc sa fiu curioasa in legatura cu aceasta cetate romana. Nu ascund faptul ca intotdeauna m-a pasionat istoria, iar in ultima perioada am citit si am vizionat multe documentare in special despre Tracia, Dacia si perioada romana din istoria noastra.

Muzeul de Arheologie Sarmizegetusa.

Primul popas al celei de-a doua zile din calatoria #prinTaraHategului, a fost la Muzeul de Arheologie Sarmizegetusa, aflat la cateva sute de metri de Pensiunea Sarmis (despre care v-am povestit in articolul trecut).

Muzeul din Sarmizegetusa este sectie a Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane din Deva si gazduieste o importanta colectie de arheologie. De altfel, acesta a aparut ca o necesitate logica pentru adapostirea numeroaselor piese descoperite in timpul sapaturilor efectuate in parcul arheologic Ulpia Traiana Sarmizegetusa, pe care il si administreaza.

Cel care a pus bazele muzeului a fost Constantin Daicoviciu în anul 1924.

Salile muzeului au fost organizate pe teme majore din viata asezarii romane de aici precum armata,  tehnologia romana, ceramica, moda, divertisment, etc.

Intrucat istoria Sarmizegetusei incepe cu un castru si soldatii care au demarat lucrarile de constructii, prima sala a expozitiei se refera la armata. Pe de o parte, intr-o vitrina sunt prezentate piese descoperite in timpul sapaturilor arheologice (obrazar, margini scut, maner de pugio, teaca dolabra, proiectile, etc.), pe de alta, prin arheologia experimentala este prezentat echipamentul catorva tipuri de soldati romani (legatul, centurionul, cornicenul, legionarul sau auxiliarul).

Explicatiile sunt date de catre ghidul muzeului si al cetatii, intr-un stil profesionist, foarte tehnic... poate prea tehnic, in special pentru grupul de copiii care vizitau muzeul. Dar sa continuam...

In continuare este prezentat divertismentul din Colonia Dacica Sarmizegetusa, care este reprezentat printr-un amfiteatru. S-a realizat o macheta a amfiteatrului din Sarmizegetusa - un fel de stadion al zilelor noastre unde se desfasurau in special lupte de gladiatori si care putea adaposti 5.000-6.000 de spectatori. In Colonia Dacica, este o constructie amplasata in afara orasului propriu-zis.

In muzeu, sunt prezente parti din echipamentele unor tipuri diferite de gladiatori.

Amfiteatrul

Romanii dispuneau de o tehnica avansata in ceea ce priveste incalzirea, distributia de apa, incalzirea locuintelor, baile publice, dar prelucrarea metalelor, a sticlariei etc. Toata aceasta tehnica a fost descoperita si in capitala Daciei.

Sunt prezente tevile de plumb prin care se distribuia apa in oras, cadranul solar, o propunere de reconstituire a uneia dintre fantanile publice ce flancau intrarea in forul Sarmizegetusei.

Fantana publica

De asemenea, se poate vedea sistemul de hypocaust, practic centrala termica din casele zilelor noastre, in cadrul caruia podeaua este reprezentata printr-un mozaic original descoperit intr-o locuinta situată langa amfiteatru.

Sistemul roman de incalzire

Din muzeu nu lipsesc nici diverse piese de ceramica si sticla, descoperite in timpul sapaturilor arheologice.

 

In alte sali s-a incercat sa se reconstituie moda acelor vremuri, prin doua costume feminine si unul masculin. Este doar o incercare intrucat materialele nu sunt cele din perioada respectiva (102-271 sau mai tarziu). Cercetarile arata ca, la inceput, la fabricarea tesaturilor s-a folosit lana, mai tarziu inul sau canepa, iar dupa contactul cu civilizatia chineza s-a folosit si matasea. 

In curtea muzeului se gaseste un Lapidarium (expozitie in aer liber) unde sunt expuse coloane, statui (intregi sau fragmente), descoperite pe santierul arheologic din apropiere.

 

Colonia Dacica Sarmizegetusa

Sarmizegetusa este situata in partea de vest a Tarii Hategului, la aproximativ 8 km de "Portile de Fier ale Transilvaniei", pe unde se face trecerea in Banat.

Romanii au construit aici capitala provinciei Dacia Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. Zidurile orasului aveau o lungime de 500 x 600 m si inchideau in interior o suprafata de aproximativ 33 de ha. Dar orasul construit de Traian se intindea pe alte 60-80 de hectare in afara zidurilor de incinta, suprafata pe care romanii au construit numeroase locuinte, monumente publice, morminte etc. Pe langa aceasta zona de locuit,Colonia Dacica Sarmizegetusa dispunea de un imens territorium, ce se intindea de la Ampellum (Zlatna de azi) pana la Dierna (Orsova de azi) si pe care se gaseau villa rustica (resedinte de vara ale nobililor), ferme si alte mici localitati mai mici.

La Sarmizegetusa se fac sapaturi de zeci de ani si mereu se fac alte descoperiri. Exista si impedimente pentru ca in unele zone nu se pot face cercetari din cauza faptului ca acele suprafete de teren sunt in proprietate particulara.

Totusi, o parte insemnata din orasul roman este "scos la suprafata", iar obiectivele cercetate au fost conservate si restaurate, fiind puse la dispozitia vizitatorilor.

Zona din exterior este dominata de amfiteatrul pe care l-am prezentat mai sus.

In fata amfiteatrului, spre rasarit, se intinde o zona sacra, incomplet cercetata. Intre altele, aici se afla sancruarul dedicat lui Aesculap si Hygia (zeii protectori ai medicinei). Spre sud, se gasesc alte temple dedicate mai multor divinitati. 

Chiar la intrarea in amfiteatru se afla Templul zeitei Nemesis, care printre altele proteja si norocul, dar care intruchipa si razbunarea.

Intre zona sacra si zidurile orasului serpuieste un drum ce vine dinspre vest si se indreapta spre este. Este un fragment din drumul imperial ce venea de la Drobeta si ducea pana in nord la Porolissum (Moigrad), din care s emai pastreaza doar fundatia.

Imediat la intrarea in oras, se afla una dintre cele mai importante cladiri, Domus Procuratoris - palatul procuratorului financiar al provinciei. Palatul a fost sapat partial, fiind scoase la iveala doua complexe termale, un teplu, birouri, un zid si piciorul unui depozit de alimente.

Forul era centrul orasului, intrarea facandu-se printr-o poarta monumentala (un arc de triumf dublu) pe frontonul careia se afla inscriptia de fondare a forului.

Curtea era placata in intregime cu blocuri de marmura, in centru si pe margini tronau statuile din bronz aurit sau din marmura ale unor imparati care au jucat un rol in viata orasului si a provinciei.

In curtea forului se gasea si basilica, ce era flancata la est si vest de cate un podium (tribunalia), pe care cetatenii isi tineau discursurile si unde primarii judecau.

Din acest spatiu se intra in Curia - incaperea unde membrii consiliului orasului discutau problemele cetatii. Dedesubt se aflau doua incaperi cu bolta, aeraria - camerele de tezaur ale orasului.

Lectia de istorie se incheie aici, dar povestea acestor ruine este spusa doar partial. Va mai fi nevoie de multi ani de munca, bani si, mai ales, pasiune si devotament, pentru a descoperi in intregime povestea acestor ruine.

Periplul #prinTaraHategului va continua cu Geoparcul dinozaurilor.

- va urma -

_________________________
#PrinTaraHategului este un eveniment organizat de Călin Bobora, Raul Malea şi Alisa Bencău. Evenimentul este sponsorizat de Pensiunea Sarmis și susținut de Fermele ADO, ELIT și T&O Prodcom.